De când m-am mutat la Oradea am făcut mai multe drumuri prin țară (sau mai exact aceleași drumuri de mai multe ori). Am observat o chestie, lumea ori nu vede, ori ignoră, ori nu crede în semnele de circulație.
Linia aia continuă e acolo cu un scop. Semnul de oprire interzisă, de depășire interzisă, de curbă deosebit de periculoasă. Acolo cu un scop.
Cineva s-a gândit și a decis să le pună acolo. Poate nu știm noi care e sensul, poate nu-l înțelegem, dar el există. Nu stă cineva și se gândește, bă oare cum aș putea eu să-l întârzii pe Costică, să nu mai ajungă primul la mă-sa să mânănce pască?
E altă logică, ea există chiar dacă noi n-o înțelegem. La fel cum dacă vine cineva din exterior și se uită la ceva ce facem în job-ul nostru, poate i se pare aiurea, nu înțelege ce facem, dar noi care facem asta de ani de zile, știm logica din spate.
Dar declicul ăsta nu se face. Nu apare un beculeț în creier, bă pe aici nu ar trebui să depășesc, că scrie acolo pe semnul ăla că poate mor. Ar fi o idee, să se schimbe semnele, efectiv să scrie VEZI CĂ MORI AICI.
Dar dacă omul nostru trece de 400 de ori pe acolo și nu a murit niciodată, apare fractura logică – păi dacă n-am murit până acum, sigur nu mor nici de acum încolo.
Mda, sigur, sigur, pentru că fix așa funcționează Universul.
Lasă un răspuns