Mergi la restaurant. Mananci. Bei. Fumezi. Te distrezi. Nu stai.
Totul e foarte frumos. Dar cand trebuie sa platesti, la sfarsit, n-ai bani. Si trebuie sa te apuci sa vinzi din casa pentru a plati consumatia.
Si incepe sa fie nasol, nu?
Dar nu e vina ta, tu ai crezut ca era moca, pentru ca asa a zis cineva ca cica e moca. Si tu l-ai crezut, ca doar nu exista niciun motiv pentru care sa nu-l crezi, nu?
Am citit pe undeva ca 70% din Romania nostra ar fi amanetata, Rosia Montana si Pungesti fiind doar varful iceberg-ului.
Si e normal sa fie asa. Pentru ca atunci cand nu ai bani sa platesti consumatia incepi sa vinzi din casa.
Pentru ca ne-a placut sa mergem in vacanta in Grecia. Ne-a placut sa ne luam plasme cu buletinul. Ne-a placut sa ne punem blat de 3000 euro in bucatarie (true story).
Ne-am intrebat noi de unde vin banii aia? Cine ni-i da? De ce ni-i da asa moca?
Nu numai ca nu ne-am intrebat dar daca indraznea cineva sa ne atraga atentia ii si saream in gat, ca e om rau, ca e ofticos ca el nu poate sa-si ia credit cu buletinul ca noi.
Ca e „roman” si nu-i convine ca altii o duc mai bine decat el. Un bulangiu ciudos, un boschetar care sta cu chirie ca fraierii in loc sa-si ia credit ca oamenii si sa stea la casa lui.
Da, e vina noastra. Am vrut bani si bunastare fara sa muncim prea mult. Si putem sa ne mintim singuri, sa spunem ca e vina lor, a politicienilor, ca ne-au mintit ca economia duduie, ca ne-au manipulat si ne-au facut sa cadem in capcana consumerismului si sa cheltuim bani pe care nu-i aveam si din cauza asta am devenit sclavi si trebuie sa vindem tara.
Da, dar daca asta e singura noastra scuza, ca suntem prosti si nu gandim cu propriul creier, atunci poate ca n-avem nicio scuza.
Rosia Montana e si vina noastra. Pungesti e si vina noastra.
Sunt adevaruri care dor si din care putem invata ceva. Sa ne trezim, sa gandim, sa fim constienti, sa ne schimbam.
Sau putem sa ne suparam si sa-l injuram pe „bulangiul” care ni le arata asa cum sunt.
Lasă un răspuns