Călin Georgescu e fix Andrew Tate

Există unii oameni care au un talent nativ să îți identifice visul și apoi să ți-l vândă înapoi. Și majoritatea îl cumpără. De aici vine și succesul pe rețele sociale.

Asta făcea și Andrew Tate. Spunea multe lucruri coerente, reale, nu te puteai abține să nu-i dai dreptate dacă erai un adolescent timid care nu prea știe cu femeile. După care venea cu soluția: trebuie să fii narcisist psihopat, să manipulezi femei și să le pui la produs. Wait, what?

La fel și Călin Georgescu. Verbalizează toate problemele omului de rând și omul de rând nu se poate abține să nu zică – da, bă, așa e, are dreptate ăsta. Pentru că problemele sunt reale, le știm cu toții, le vedem cu toții.

Da, o ducem mai rău de când cu pandemia și războiul. Da, toate prețurile au explodat. Da, salariile sunt mici. Da, ne inundă din vest un val de ideologie tâmpită de copii narcisiști woke și lgbt. Da, statul român își bate joc de noi. Da la multe altele.

Asta e prima parte a ecuației – partea în care identifici clar problema și o expui clar și concis.

Problema e cu partea a doua a ecuației – și anume soluția pe care o propui pentru rezolvarea problemei. Aici e trucul. Aici e capcana în care cad chiar și oameni care sunt cât de cât cu capul pe umeri. Pentru că foarte mulți oameni care sunt (sau măcar păreau) cu capul pe umeri au votat cu Georgescu.

S-au obișnuit să fie de acord cu atâtea lucruri pe care le spune (probleme reale care există), încât atunci când spune rahaturi, au tendința să fie de acord și cu ele, probabil dintr-o nevoie subconștientă de consecvență.

Ăsta o fi vreun hack psihologic, o metodă de amorțire a rațiunii, ca să nu se mai declanșeze antivirusul natural din creier și să spună: bă, stai că ăsta zice prostii.

Dacă aș candida împotriva lui Georgescu, aș ieși public și aș zice – contracandidatul meu are dreptate. Da, avem probleme. Dar hai să le rezolvăm corect, nu întorcându-ne către trecut, către Rusia, către ceaușism. Am fost acolo o dată, nu a ieșit bine, hai să mergem înainte, nu înapoi. Hai să rezolvăm cum trebuie, bla bla bla explici ce și cum rezolvi, așa cum face Bolojan de obicei.

Cine ar fi crezut că soluția este să fii atent la problemele reale ale omului de rând?