Joc baschet de vreo 16-17 ani.
Sunt bun.
Toata lumea de la teren ma cunoaste si stie ca sunt bun.
Si totusi, oamenii mai putin buni nu asculta cand incerc sa le explic chiar si niste lucruri simple, cum ar fi sa nu mai joace la noroc, sa se pozitioneze corect sau sa dea o pasa decenta.
Si nu e vorba doar de mine, ieri dupa-amiza pe teren cineva i-a repetat de 10 ori unuia sa stea intre adversar si panou pe aparare pentru ca la fiecare faza era depasit.
Pana s-a plictisit omul si a renuntat.
Ceea ce ne aduce la subiectul principal de azi.
Romanii nu asculta de oamenii mai destepti decat ei.
Nu asculta de oamenii capabili.
Nu asculta de cei care sunt mai buni decat ei intr-un anumit domeniu.
Nu vor sa asculte. Se lasa dominati de frica de a nu parea prosti, inferiori, fraieri.
Pentru ei e mai important sa nu para fraieri decat sa castige.
Romanii prefera sa fie smecheri si perdanti decat „fraieri” si castigatori.
Si asta nu doar in curte, la baschet. In orice situatie din viata.
Dovada ca avem tara pe care o avem, politicienii pe care-i avem si economia pe care…n-o avem.
Lasă un răspuns