Voi aveți hobby-uri care nu vă plac?

Nu e o eroare de scriere, e fix așa – hobby-uri care NU vă plac. Sună ciudat, cum adică să nu-ți placă un hobby, până la urmă asta e definiția unui hobby, ceva ce-ți place, nu?

Am prieteni care sunt fani ciclism, și-au cumpărat biciclete scumpe, echipament special. Un prieten din cartier era fan mașini, își luase un Opel vechi și bijuterea toată ziua la el, asta era plăcerea lui. Alt prieten e fan animale, face voluntariat la un adăpost, ia în foster animale, ajută la cabinetul veterinar al unei alte prietene. Deci cam asta ar presupune un hobby, să te implici, să investești în el, ori bani, ori timp și efort. Ori toate trei.

Și totuși…

Prin prisma muncii pe care o fac (suport tehnic), intru în contact cu oameni care au site-uri, spun că site-urile lor sunt hobby, dar nu se implică nici cu bani, nici cu timp, nici cu efort. Am avut interacțiuni în care mi s-a părut că îmi pasă mie de site-ul omului mai mult decât îi pasă lui. Cazuri în care dacă proprietarul nu găsește pe cineva care să-l ajute gratis la site, nu face absolut nimic (dincolo de a căuta pe altcineva).

Unii proprietari de site-uri își schimbă retorica după cum le convine, ba că site-ul e doar de hobby, că nu produce bani, ba că ar vrea totuși să facă afacere cu el, dar în ambele cazuri, hobby sau afacere, tot nu se implică serios.

Chestia asta mi se pare foarte ciudată, nu reușesc s-o înțeleg.

E ca și cum mi-aș cumpăra bicicletă ca hobby, dar aș pune pe altcineva să se plimbe cu ea, că eu nu prea am chef. Păi ori e hobby-ul meu, ori nu e? Sau ca și cum mi-aș deschide un restaurant ca afacere pe care vreau s-o fac, dar nu știu să gătesc și nici nu angajez bucătar, lasă că mai trece un prieten din când în când și mă mai ajută gratis cu o ciorbă. Sună ridicol, nu?

Dar, în caz că nu știați, online-ul îți permite să faci afaceri la modul ăsta, restaurante fără bucătari. Oamenii încearcă să facă ceva pe online, un side-hustle, să mai câștige un ban în plus. Înțeleg perfect asta, mă identific cu situația, și eu am început tot așa acum 15 ani. Încearcă asta pentru că li se pare că e simplu și ușor, că merge fără să bagi prea mulți bani. Și așa este, e mult mai simplu să lansezi un proiect online decât offline. Dar problema e că rămân blocați la partea asta de început cu „simplu, ușor, ieftin” și nu trec mai departe la următorul nivel, unde diferența o face implicarea.

Corelați articolul ăsta cu cel despre participare, acei 1% care câștigă, o fac în primul rând pentru că ceilalți 99% nici nu participă (adică nu se implică și nu investesc bani, timp sau efort).

E ca în alchimie, nu poți scoate aur dacă nu bagi aur.


Comments

4 răspunsuri

  1. Articolul de azi e corelat și cu articolele tale anterioare (cel cu tipa care caută mașina “noua” care nu se mai fabrica, dar și cu articolul despre “idei de afaceri online”). Am comentat despre pomanageala naturală e celor “săraci”, acum comentez despre mentalitatea de pomanagii celor care nu sunt percepuți ca săraci, oameni cu biciclete sau câini de mii de euro, cetățeni care nu plătesc servicii online și nici nu investesc timp (/bani) in propriile lor servicii sau in propria firmă.
    În Partea asta de continent e foarte greu sa faci chiar și muncă de angajat, la fel de greu e să fii meseriaș/meșteșugar/freelancer. Afaceri online sau offline, doar un mic procent face cu adevărat “afaceri”. Mulți care cred ca au afaceri (sau care se cred mari antreprenori) sunt meșteșugari, bișnițari sau samsari cu srl cu o clientelă foarte redusă ca volum și putere de cumpărare.
    E mult de scris despre termenele de online și de afaceri în punctul de pe graficul socio-economic unde ne aflăm acum.

  2. Avatar Cătălin

    Cred că oarecum te vei identifica și tu în acest hobby pe care-l fac eu și nu prea îmi place. Dau banii pe servere, VPS-uri, dedicate, hosting-uri de la fel și fel de firme, fie de pe la noi, sau de pe afară, să testez fel și fel de proiecte, dar.. nu tot am zis că fac un site de review-uri, și.. surpriză, nu-l mai fac. Dar, banii rămân dați.. :)

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      Da, știu, câte chestii n-am testat și am uitat să mai scriu articole cu review sau teste comparative.

  3. Un echivalent al acestui termen ar fi a avea multi prieteni, dar cu adevarat poti fi cu adevarat prieteni decat cu o mica parte din ei. Deoarece timpul fizic este limitat. Teoretic poti avea multe „hobby-uri”, insa cu adevarat nu pot fi considerate cu adevarat hobby-uri decat acelea in care te implici cu adevarat. De exemplu: mie imi place sa joc sah, si mult timp am alocat mult timp acestui hobby, insa in ultimii ani nu am mai jucat deloc… desi teoretic as putea sa-l consider, inca, unul dintre „hobby-urile” mele. Mi-a placut ideea acestui articol, totusi nu am inteles cum poate fi definit un hobby care nu ar placea cuiva. Un hobby care la un moment dat a motivat pe cineva, iar ulterior el a fost considerat ca nefiind suficient de important? Sau el de la inceput nu a fost considerat un hobby in adevaratul sens al cuvantului?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *