O idee de afaceri in advertising

Prietenul meu Silviu, intr-o zi:

– Andrei, stii ideea aia pe care ai avut-o tu acu’ vreo 2 ani? Aia cu vanzarea de reclama in saloane. Am vazut pe bestjobs ca face cineva angajari pe o chestie similara.

Am zambit.

Acum cativa ani prietenul Silviu era somer si nu gasea de munca pe nicaieri.

Asa ca i-am spus de o idee pe care o avusesem in timp ce eram la frizerie, ca sa se apuce el de business-ul respectiv pentru ca eu nu aveam timp si vroiam sa ma concentrez pe proiectele mele.

Care era ideea?

Frizeriile si saloanele astea de coafura au tot felul de postere pe pereti, cu reclame la tot felul de produse cosmetice profesionale sau ceva de genul asta, irelevante pentru mine, ca si client.

M-am gandit ca ar fi mai eficient folosite daca frizeria ar vinde spatiile respective ca pe spatii publicitare.

Era la inceputul crizei si toata lumea era disperata sa mai faca un ban dintr-o directie sau alta si credeam ca ar fi o idee buna pentru saloane sa-si suplimenteze veniturile.

Ai un public captiv, care sta pe scaun si se holbeaza pe pereti, si ii poti livra publicitate. Simplu.

Ma gandisem si la un nume pentru proiect: SALAD – de la SALon ADvertising, nu de la salata.

Cred ca e un business care se putea incepe fara mari investitii.

1. Faci contracte cu proprietarii saloanelor pentru spatiile de pe pereti – strangi cat mai multe, fiecare macar cu cat de multe spatii are.

2. Gasesti advertiseri dispusi sa-si afiseze reclama acolo.

Targetul e format din business-urile mici, locale, care poate nu isi permit reclame imense outdoor, in special buticurile de haine, bijuterii, cosmetice – adica cele care se adreseaza femeilor – clientele saloanelor.

Si de ce nu, poate poti convinge si firme mari.

Daca n-ai chef sa umbli tu dupa advertiseri poti sa te aliezi cu agentiile de publicitate mai mari care sa bage si spatiile tale in oferta lor. E loc de business.

Start small think big, intai cu cateva saloane, te intinzi in tot orasul apoi iti angajezi reprezentanti de vanzari si in alt oras, apoi in altul si altul si te extinzi incet-incet, dupa posibilitati si buget.

Insa prietenul meu Silviu nu e intreprinzator. A preferat sa continue sa-si caute de munca in loc sa incerce business-ul.

Sigur, nu-l condamn, sunt multe aspecte de luat in calcul atunci cand te apuci de o afacere, ce am prezentat eu aici e doar o idee simplificata.

Dar acum, dupa 2 ani de la discutia noastra initiala, nu cred ca nu s-a gandit cu regret ca ar fi putut fi chiar el patronul care sa dea anunturi de angajare de Bestjobs.

Insa nu e niciodata prea tarziu.

PS:

Asta cred ca e singurul lucru care imi place in Romania: sunt multe domenii in care poti sa intri si sa faci business, cu o strategie coerenta de actiune poti ajunge sa castigi bani ok.

Concurenta e inca varza, pe partea de firme mici sunt multi oameni care au pornit prin anii 90 si au crescut din inertie, au mers cu valul fara sa-si dea sema daca fac ceva bine sau nu.

Exista chiar firme cu cifre de afaceri de cateva milioane de euro care nu au departament de marketing (macar un om acolo sau seful), nu au o strategie de dezvoltare, un focus, o propunere unica de vanzare, o coerenta in actiune, nimic.

Acum insa vine un nou val. Valul celor care stiu sa construiasca un brand, chiar daca brandul e doar un simplu „Instalatoru Gelu”.

Intrebarea e: tu esti pe val sau faci ca prietenul Silviu?

PPS:

Sper sa nu se supere prietenul Silviu ca l-am dat drept exemplu negativ.