Joc baschet de vreo 20 ani.
Ne intalnim cu baietii aproape in fiecare week-end in timpul verii in curtea liceului. As zice ca sunt un jucator decent desi am cam ruginit in ultimii ani.
De vreo 3 ani se organizeaza o competitie de streetball in Bacau la care vin echipe din toata tara.
Problema e ca nu castig niciodata, nici macar nu joc decent. Trecand peste realitatea ca e alt nivel si lumea joaca mult mai bine decat am jucat eu vreodata faptul ca nu castig vine si din felul meu de a fi.
Eu nu sunt mascul alfa. Nu intru in hora si rup normele din secunda 1. Pur si simplu nu sunt genul.
Observ, analizez, vad unde e veriga slaba din echipa adversa, imi adaptez jocul, fac o strategie care sa ofere echipei cele mai mari sanse de castig. Sunt foarte bun teoretician, un fel de Cornel Dinu al baschetului de maidan.
Din pacate, in 4-5 minute cat dureaza un meci nu ai prea mult timp la dispozitie pentru analize si nu castiga cine gandeste cel mai mult ci castiga cine impinge cel mai tare.
La fel si in viata, de cele mai multe ori diferenta dintre succes si esec o face agresivitatea.
Intrebarea mea de azi este putem oare sa ne schimbam sau pur si simplu suntem cine suntem si asta e?
Lasă un răspuns