Cafeaua ca terapie

Mirosul de cafea e unul dintre mirosurile mele preferate dintotdeauna, dar nu mi-a plăcut niciodată gustul cafelei. Probabil și pentru că vin din comunism și sărăcie, nu știam noi pe vremuri ce e aia cafea de calitate.

La un moment dat însă, acum vreo 4-5 ani, ne-am apucat de renovat bucătăria și, fiind șantier, am început să ieșim la o cafenea din apropiere ca să-și bea soția cafeluța de dimineață. Încet-încet am început să iau și eu cafea, mai întâi cu foarte mult lapte și două plicuri de zahăr, apoi doar un plic, apoi mai puțin lapte.. până am ajuns să beau cappuccino fără zahăr. Mai jos nu mă duc.

M-am obișnuit cu cafeaua, am ajuns să-mi dau seama de diferențele dintre ele, de ce sunt unele mai bune și altele mai rele, și chiar a început să-mi placă să beau cafea, mai ales dacă nimeresc bune atât cafeaua, cât și laptele.

Dar dincolo de asta, ne-am format obiceiul ăsta de a ieși la cafea aproape în fiecare zi.

Și îmi place mai mult ideea în sine, de fapt, decât cafeaua. Pentru că e un moment de liniște, de relaxare, un moment de libertate. Îmi place să stau la o terasă, mai ales în perioadele astea de început de toamnă, nu e nici prea cald, nici prea frig, e o vreme perfectă pentru asta.

Stau cu soția și discutăm, povestim, râdem, bem o cafea și ne bucurăm de libertate și de timp.

5 răspunsuri la “Cafeaua ca terapie”

  1. Într-adevăr, cafeaua trebuie privită mai mult decât ca pe o simplă licoare menită să îți ofere energie. Cafeaua trebuie să fie un ritual, o tradiție sau chiar o scuză pentru a petrece timp cu cei dragi. De aceea nu beau decât rareori cafeaua singur, acasă, preferând mai degrabă să ies undeva unde să fiu înconjurat de oameni iar când sunt acasă la ai mei, beau chiar și câte 3-4 cafele, slabe și prost calitative, dar care marchează un moment tare plăcut mie.

  2. Foarte rar beau nes – cafea solubilă – cu lapte mult. O linguriță de nes, una de miere si mult lapte.
    La fel, miroase super cafeaua dar gustul e foarte dubios fără îndulcitoare sau mult lapte.
    Am observat că după ce beau cafea am niște dureri de stomac ca un fel de arsuri de la cafeaua de pe „piață” uzuală (proasta probabil plină de chimicale si alti stabilizatori) și nu am de gând sa dau bani pe cafea bună pentru același gust neplăcut. Gust pe care am încercat de foarte multe ori sa-l înțeleg și nu iese +durere stomac.
    Rezumat: Zilnic aproape ceai negru și alternat cu verde. Din cand in cand pe power mode – nes cu lapte și miere. Nicio durere de stomac.

    • Și eu băgam zahăr, mi se părea inuman cum beau unii fără, până când am stat de vorbă la un Street Food cu un omuleț, campion mondial la prăjit cafea.
      Mi-a explicat omul că majoritatea cafelelor sunt prăjite prea tare, sunt arse, de fapt, de aia e gustul ăla amar.
      Mi-a recomandat DelSol – https://delsolcafe.ro – și e extraordinar de bună în cappuccino (deci tot cu lapte, fără lapte nu pot, dar nu simt nevoia de zahăr).
      Pe la cafenele, de obicei merg la Meron, nici ei nu recomandă să pui zahăr și pe bună dreptate, e foarte ok fără.

      • Mulțumesc pentru idee! Soția mea nu poate fără cafea, bem Jacobs, pentru ea este un ritual.
        Nu a vrut să audă de alt tip de cafea, dar poate o păcălesc și alegem o altă marcă, mai bună.

  3. De la premize de acest gen se pot construi relatii sanatoase. De la ideea de a te bucura de un lucru minuscul alaturi de persoana iubita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.