Cum îți dai seama că ești sărac

Vorbeam cu un prieten care prestează diverse servicii legate de telefoane: reparații, carcase, ecrane, etc. și îmi zicea că a avut probleme cu laptopul și a pierdut niște informații de-ale clienților.

Mă întreba dacă știu vreun program în care să salveze datele clienților și să le trimită mesaje sau mailuri când mai are ceva promoții. Îi părea rău că a pierdut 1500 de numere de telefon de-ale clienților, că ar fi putut să le mai trimită mesaje și să mai vândă ceva.

I-am zis că nu știu exact un soft anume dar sigur există ceva și pentru nișa lui și i-am povestit de aplicația pe care o folosim pe nișa noastră, care ne costă 40 de dolari pe lună și care gestionează clienții și conturile de găzduire, facturează automat, trimite pe mail notificări de plată, facturi etc..

Mai povestim ce mai povestim, îi explicam că, deși nu poți să trimiți mesaje așa oricum, chiar dacă sunt clienții tăi (pentru că GDPR), e bine să facă chestia asta pentru afacerea lui, să-l ajute să crească, să vândă mai mult.

La care, un tip care asista și el la discuția noastră, îi zice vădit consternat ăstuia: băi, da’ n-auzi că-i patruj de parai pe lună!

„Patruj de parai pe lună.”

Atât a înțeles el din toată discuția aia. 40 de dolari pe lună. Scump. N-am.

Sărăcia e o boală mentală în primul rând, nu e lipsa banilor. E lipsa unor conexiuni care se întâmplă în creier.

În creierul omului cu patruj de parai nu s-a făcut declicul ăla, nu s-a născut întrebarea „cum mă ajută ăia patruj de parai ca să fac mai mulți parai?”.

„De ce să folosesc produsul / serviciul / aplicația asta? Ce face efectiv pentru afacerea mea? Cum mă ajută să fac bani?”

Nu, nici măcar nu se ajunge la argumente, la beneficii, la avantaje, la discuții pro sau contra. Totul se reduce la „cât costă” și acolo se oprește creierul. Pur și simplu nu procesează mai departe.

Asta e problema atunci când ești înconjurat de sărăcie, banii devin filtrul prin care privești lumea.

Cel mai probabil filtrul ăla era deja acolo de când te-ai născut și mult dinainte de asta, la părinții și bunicii tăi. Și de obicei nu-ți dai seama că privești viața printr-un filtru.


Comments

10 răspunsuri

  1. Tu vorbesti despre WHMCS.. bine nu stiu cat de ok este acest soft pentru unu care vinde telefoane, WHMCS este fix pentru hosting servicii virtuale. Trecand peste softul in sine, eu stiu un lucru, ca sa faci bani, trebuie sa bagi bani. Asta e veche de cand lumea si pamantul. Ideea este sa nu bagi mai multi decat faci, ca atunci e doar bad business. Iar cel cu „patruj de parai”, acela nu va avea niciodata un business, sau daca-l are, sau il va avea, va fi acel gen de „patron” care merge pe premiza.. „munca e pentru prosti, banii pentru smecheri”

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      Nu încercam să-i vând WHMCS-ul, încercam să-i vând ideea de a folosi un CRM sau ceva similar.

    2. Eu știam alta. Să nu faci afacerii pe banii tăi.

  2. Avatar Tudor Stoica
    Tudor Stoica

    Ce tare, chiar despre filtre am discutat în episodul de azi pe podcastul Mind Architect și despre cum pot fi ele instalate sau dezinstalate. Dar da, cred și eu că filtrul ăsta pe care îl instalăm din generație în generație e una din marile noastre probleme.

  3. hai si cu despre produsul ca serviciu.

    nimic nu mai costa un pret fix, nu, plata recurenta, lunar, abonament.
    platesti si nu detii, doar utilizezi, altii detin.

    cat despre autónomos, nu stiu cum reusesc. mai ales sa ai si copii acasa, boli si toata viata nebuna.

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      Da, asta e cea mai nouă modă, să vinzi abonamente.

      Apropo, la asta se referea aia de la USR când zicea că proprietatea e pe cale de dispariție, n-o să mai deținem nimic, o să plătim abonamente pentru ce și cât folosim.

  4. Super tare,perfect de acord,avem instalate programe mentale in subconstient care ruleaza,stiinta de azi edifica faptul ca 95% e controlat de subconstient,programe mentale create de mediu,cei din jur,societate,familie,si doar 5 % ruleaza constient!Cred ca avem multe filtre…

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      Să ne dăm seama că avem programe, asta e provocarea.

  5. Avatar Răzvan Stan
    Răzvan Stan

    Exact genul acesta de discuție l-am avut și eu cu o cunoștiință, căruia îi spusesem că folosesc o aplicatie de facturare. La care vine întrebarea în sub 3 secunde: „îi moka?”.. nu.. e 5 euro / lună.
    „Lasă boss că le fac în word pe gratis.”

    Ce să mai vorbim de educație și de programe care costă niște bani, dar care îți salvează niște ani poate prin simplul fapt că nu faci greșeli sau nu alegi niste parteneriate care de la bun început sunt sortite eșecului.

    Educația costă resurse! Timp sau bani. Unii plătesc cu timp, alții cu bani.

  6. Avatar Claudiu Constantin
    Claudiu Constantin

    Dacă astea de mai sus sunt greu de explicat, închipuie-ți prin ce trec când explic de ce plătesc pentru email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *