Cum ar trebui să gândim după 30 de ani

Pe termen lung.

Poate că mereu ar trebui să gândim așa, dar e de înțeles de ce nu o facem la 17 sau la 23 de ani. Sunt alte priorități, alți hormoni, alte dorințe.

Totuși, după 30-35 ani, cred că ar trebui să începem să privim lucrurile pe orizonturi mai mari de timp. Gen cum ne întrebau ăia pe la interviuri – unde te vezi peste 5 ani?

Ultima dată când m-a întrebat cineva asta, cred că acum vreo 15-20 de ani la un interviu la H&M sau Vodafone, nu mai rețin unde (nu am trecut oricum), am răspuns că mă văd CEO la propria mea firmă cu afaceri globale.

Era o glumă, un răspuns stupid la o întrebare stupidă, dar acum, după atâția ani, am propria firmă și am clienți și din afara României, deci … global CEO, tati.

Lăsând gluma la o parte, am început să-mi dau seama că e foarte benefic gânditul ăsta pe termen lung și mi se pare că mulți oameni nu și-l exersează, din păcate.

Discutam în parc cu o mămică despre cartier, se construiesc blocuri noi, se face un sens giratoriu, se amenajează locuri noi de parcare și mă întreba dacă ar fi bine să-și cumpere un loc. Am întrebat-o câte mașini erau în cartier acum 10 ani. Dar acum câte sunt? Și peste 10 ani câte vor fi? Deci da, aș zice să-ți iei un loc de parcare al tău.

Cartierul, orașul, țara și lumea evoluează în jurul nostru. Lucrurile cresc în jurul nostru. Oamenii consumă și vor continua să consume. Unii se întreabă, până când? Nu-i posibil să crească la infinit, nu? Ba da, e posibil. Dacă nu vine vreun război, asteroid sau vreo distrugere globală, lucrurile vor continua să crească. O să crească, o să mai scadă, o să crească iar.

Dacă aș fi cumpărat acțiuni Apple în valoare de 1000 de dolari în ziua în care a murit Steve Jobs, astăzi acțiunile alea ar fi valorat 11.000 de dolari.

Cu toate crizele, cu toate pandemiile, cu tot ce vreți voi, toate lucrurile au crescut și au evoluat față de cum erau acum 10, 20, 30 sau 50 de ani. Sigur că există și perdanți, au dispărut magazinele de închirieri casete video, de exemplu, dar per total, economia a crescut.

Privite pe orizonturi mari de timp, crizele sunt doar secunde. Secunde în care putem profita de oportunități. Doar că trebuie să ne antrenăm să gândim pe termen mai lung și să fim disciplinați și răbdători.