I CARE A LOT ne arată cultura misogină?

I care a lot e un film pe Netflix, când l-am văzut am avut sentimente contradictorii despre el, pe de o parte mi s-a părut destul de bine făcut, dar pe de altă parte are câteva chestii deranjante.

Mă enerva faptul că personajul lui Rosamund Pike nu acționa într-un mod care mi s-ar fi părut „normal”, și anume mai fricos, mai strategic. Acționa foarte curajos, aproape prostesc, mi-a dat o senzație de nenatural. Până la urmă, e vorba de un escroc mărunt care fură banii pensionarilor printr-o schemă, genul ăsta de om, că e femeie sau bărbat, nu mi se pare alpha, ci mai degrabă genul laș care se crede șmecher pentru că a păcălit sistemul. În fața unui adevărat alpha, ar fi trebuit să se cace pe el / ea. Și totuși nu, femeia era pe super tupeu, era și spion, și bătăuș, și avocat, și ninja, mai dă-o-n spanac de treabă.

După ce m-am mai gândit puțin la treaba asta, mi-au venit niște întrebări…

De ce e lucrul ăsta atât de nenatural? Pentru că e femeie? De ce n-am simțit lucrul ăsta și la alte filme?

De exemplu Alfred, majordomul lui Batman. Omul ăla e mecanic auto, tinichigiu, electrician, specialist în robotică, inginer, hacker, spion, pilot de la distanță de tot felul de mașinării, pe sol sau în aer, soră medicală, psiholog, secretară. E mai super erou decât Batman.

Sau băieții ăia din Fast & Furious. Și ăia sunt meseriași la toate lucrurile posibile și imposibile, în următorul film o să ajungă să facă lasere dintr-un jigler și să apere planeta de invazii extraterestre.

De ce nu ne deranjează când bărbații sunt care mai de care mai alpha fără frică, pricepuți la toate, dar când eroul principal e o femeie, pare cumva nenatural, filmul pare o mizerie?

Nu m-am considerat niciodată misogin, nu cred că femeile sunt inferioare, dar m-am surprins să descopăr chestia de mai sus, că mă irită eroismul ăsta feminin, nu doar din I CARE A LOT, ci și de prin alte filme, gen ultimul Charlie’s Angels, de exemplu.

Deși îmi dau seama că e o preconcepție, tot nu reușesc să-mi placă mai mult filmele cu genul ăsta de eroine. Nu sunt fan Fast & Furious, dar mă pot uita fără să mă deranjeze, este entertaining, chiar dacă nu e capodoperă cinematografică. În schimb, la Charlie’s Angels sau I care a lot nu mă pot uita a doua oară. Am încercat, nu pot, nu mi se pare entertaining, nu mă atrage cu nimic. Mă scoate din poveste iritația aia de care spuneam mai sus și nu pot să mai urmăresc.

Totuși, m-am uitat de mai multe ori la Wonder Woman și la Captain Marvel. Tot cu femei eroine, dar parcă nu mă irită. Nu știu de ce, poate pentru că nu încearcă să fie bărbați, să fie alpha cu orice preț, nu au aroganța aia gen Iron Man.

Deci care e adevărul? Sunt misogin sau nu? Îmi plac femeile în filme doar dacă sunt la locul lor și nu încearcă să fie alpha?

Totuși, atitudinea aia de alpha mă enervează și la bărbați de multe ori, e o linie fină peste care, dacă se trece, eroul devine antipatic. Iron Man, de exemplu, face asta pentru mine, nu-l suport.

Cred că asta dovedește nu că aș fi misogin, ci că, fără să conștientizez, sunt influențat de către filmele văzute până acum, și nu doar de filme, de toată cultura pop în general, care e una puternic masculinizată, totul se învârte în jurul eroului macho, pentru care toate lucrurile sunt simple.

Cred că suntem mult mai influențați de mediul în care trăim decât ne dăm seama.