Cea mai mare îngrijorare a mea legată de România

Am eu mai multe probleme cu țara asta dar una e în top. Și mi se pare că nu există soluție.

Pe timpul lui Ceaușescu, cu ani buni înainte de Revoluție, tata lucra la Cooperație. Era inspector de alimentație publică sau ceva de genul, nu știu titulatura exactă.

Pentru cine e mai tânăr și nu știe, înainte de Revoluție toate alimentările, aprozarele, restaurantele, hotelurile, crâșmele, bodegile, birturile etc nu erau private ci aparțineau de Stat care le gestiona prin organismul numit Cooperația de Consum.

Și tata, la câte o băută, povestește tot felul de chestii de pe vremea aia, cu combinații, șmenuri, ciordeli. Și câte combinații, șmenuri și ciordeli se făceau!

Ceea ce mă frapează pe mine este că tata nu conștientizează că ce făceau ei acolo erau infracțiuni.

Dacă îi spui asta, se supără că ești împotriva lui. Îți zice că așa mergea treaba, așa era atunci, lumea se descurca cum putea, că era greu. Tu ești hater.

Ei, asta e chestia care mă îngrijorează.

Mentalitatea asta s-a propagat și nu pare să se schimbe nici acum, la 27 de ani de la Revoluție.

Țineți minte faza asta cu băiatul lui Oprea?

Oamenii ăștia nu conștientizează că ce fac ei acolo sunt infracțiuni. Aia e normalitatea lor. Așa au făcut tot timpul, din moși-strămoși. Băieții deștepți se descurcă, proștii stau ca proștii.

Asta gândește tata și sunt sigur că gândesc mulți, dacă nu chiar toți cei care au lucrat în sistemul comunist pe anumite posturi.

Oamenii care nu se descurcau erau proști, de aia nu se descurcau. Nu erau corecți, civilizați, responsabili. Nu, erau doar proști.

Noi, ăștia care ne descurcăm, suntem deștepți. Asta e diferența, știm să ne descurcăm. Nu suntem infractori, nu facem nimic incorect, doar ne descurcăm cu ce avem.

Nu există un declic care să li se producă în creier – bă, dar poate nu e ok ce facem.

Ceea ce fac ei e normal, e o normalitate în care trăiesc. Cine le spune că nu e ok ce fac și că sunt infractori e hater.

Asta mă îngrijorează cel mai mult – că nu se produc declicurile astea.

Și nu doar la politicieni.

bă, sunt într-o sală cu mai mulți oameni care au venit să vadă filmul, nu sunt la mine acasă ca să behăi 2 ore încontinuu

bă, poate ar trebui să încetinesc să nu stropesc pietonii

bă, sunt în mijlocul drumului, poate nu ar trebui să opresc chiar aici că încurc pe alții

– said no one ever

  1. Pur si simplu adevarat, multa lume plange dupa Ceausescu, ca erau bani, locuri de munca si casa pentru tineri, dar multi nu stiu ca purtau obloane precum caii si nu vedeau esentialul.

    Pe principiul de atunci, mai functioneaza si astazi marea majoritate a lucrurilor in Romania, dar care isi au radaciniile in comunism…

  2. Acum banul dicteaza iar negustorul neprins este negustor cinstit, infractor este doar cel numit de instanta. Eu daca cumpar o chestie cu 1 leu si ti-o vand tie cu 1000 lei, povestindu-ti de niste calitati imaginare, se cheama ca am comis o infractiune sau am facut comert? 🙂
    Pe acest fond in care banul este singurul care conteaza, lipsa de bun simt se extinde…

    „bă, sunt într-o sală cu mai mulți oameni care au venit să vadă filmul, nu sunt la mine acasă ca să behăi 2 ore încontinuu”
    mi-as dori ca, din intuneric, sa-i vars un pahar de cola in cap

    „bă, poate ar trebui să încetinesc să nu stropesc pietonii”
    daca m-a udat ii iau numarul, il caut si-i sparg rotile

    „bă, sunt în mijlocul drumului, poate nu ar trebui să opresc chiar aici că încurc pe alții”
    mi-as monta un fier care sa iasa la buton, pe dreapta masinii, sa-i racai putin vopseaua

    Astea sunt solutiile la cele 3 probleme expuse de tine.
    Pentru alea cu educatia si explicatul, din pacate, a trecut vremea.

    1. Gresesti in multe aspecte.
      1. Costul de achizitie sau de productie al unui produs/serviciu este irelevant pentru consumator. Daca nu-i convine pretul poate sa cumpere din alta parte.
      2. Nicio „solutie” prezentata de tine nu e o solutie realista. Deja daca trebuie sa ma intorc la ei sa le spun sa faca liniste in cinema inseamna ca am ajuns la un punct la care nu mai suport si deja experienta mea la film e ruinata indiferent ce se intampla mai departe.

  3. N-am cum sa gresesc cand exprim o OPINIE.
    1) Vroiam parerea ta in ce priveste granita dintre comert si escrocherie.
    2) Evident ca nu-i realist, nu stiam ca aici cautam solutii – care nici nu exista probabil – spunem numai ce simt si cum visez sa rezolv astfel de situatii.

    1. Granita dintre comert si escrocherie e destul de clara pentru mine. Atata timp cat nu inseli clientul esti ok. E drept ca marketingul si promovarea merge cateodata prea departe, totusi. Chiar o sa scriu o chestie despre asta, bine ca mi-ai amintit.

  4. Am spus de vreo cateva ori ca sperante reale de schimbare in Romania pot sa existe abia dupa generatia parintilor nostri si generatia intermediara aparuta intre generatia noastra si a parintilor nostri dispar definitiv.
    Nu le doresc raul pentru ca stiu ca sunt niste oameni care au fost crescuti intr-o oarecare doctrina si care au incercat sa-si creasca copiii in aceeasi doctrina.

  5. Pentru România nu există schimbare zic eu, sau nu schimbare reală. Hai să-ți spun pe bune.. uite, eu spre exemplu nu tot ce fac este însoțit de contract și factură, să-ți explic și de ce.. păi mulți dintre clienți zic că nu au nevoie de „hârțoage” , dacă le zici că e ok să le faci, atunci merg la alții.. De ce să mă complic eu să fac totul pe hârtii, când pot să fac și pe nașpa. Tu vrei sa-mi zici mie că de când tu ți-ai deschis firmă, n-ai avut nicio lucrare pe nașpa ? Nu prea îmi vine să cred că există om 100% corect.. Chiar și 1 leu, dacă-l iei pe nașpa, tot infracțiune se cheamă..

    1. Asta vroiam si eu sa punctez, ca granita intre afacere si infractiune a devenit foarte vaga. Economia de piata premiaza pe cel care are banul este liber si punct.
      Eu urasc genul de societate in care traim dar paradoxal ma descurc foarte bine in ea.
      Si pentru ca subiectul este despre „ingrijorari”, singurele reale, pentru mine, sunt calamitatile naturale, razboi etc restul sunt asa, de cafenea…

    2. Nu exista 100%, n-are cum. Eu am vandut un mouse vechi saptamana trecuta, crezi ca ma apuc sa merg la finante sa fac 15 hartii ca sa declar ca am facut 40 de lei venituri din activitati independente in luna octombrie?

          1. OLX-ul merge bine si pentru ca sunt multi care fac comert dar se dau „personali”.
            O alta regula este ca activitatile sa nu aiba caracter de regularitate, adica: am luat un cartus de imprimanta model gresit, il vand pe OLX si este OK fiscal. Daca insa „gresesc” de 44 ori..:)

  6. Aici te cam inseli. Smechereli faceam si eu atunci, chiar si dupa. Era parca o mandrie sa inseli statul , era oarecum haiducesc, ca si cum mai echilibrai situatia. Statul iti baga mana-n buzunar si nu-ti dadea inapoi nici macar respect.
    Situatia s-a schimbat mult in ultimii ani, in ultimii 10-15. Intre timp am devenit si eu tata si imi dau seama ca trebuie sa fii ceva mai responsabil. Pe cat posibil imi platesc cam toate darile catre stat. Oricum doar cu statul am avut ceva probleme de onestitate, niciodata cu persoane sau firme private.
    Observ la tot mai multi tineri ca le dispar obieceiurile astea balcanice si nu li se mai pare normal sa incerce sa fenteze. Incet, incet devenim si noi o natiune mai responsabila, si parca si statul devine tot mai responsabil.
    Fenomenul „Colectiv” n-ar fi fost posibil in urma cu 15 ani, cei care i-au dat viata erau prea mici. Dar acum sunt adulti si conteaza, iar cei care vin in urma lor seamana mai mult cu generatia lor nu cu a mea.

  7. Păi eu sunt mai pesimist și nu cred că se va schimba ceva. Avem în ADN probabil viruși care ne dau peste cap sistemele de operare. Chiar săptămâna trecută am refuzat o comandă „fără hârțoage” și am ajuns nu să fiu considerat fraier ci să suport amenințări că are el grijă de mine (cum că el trebuie să iasă mai jos cu prețul decât concurența sa pe acel oraș pe produse de la mine).

    Da, și prietenii mă consideră „fraier” că eu lucrez doar cu soția și plătesc la stat de trei ori față de el care are 19 angajați dar „se mișcă cu stil”.

    Dacă o iau după alții am toate motivele să trișez. Prefer să am sistemul meu de valori care nu se modifică după majoritate. E greu să fii luat la mișto că nu știi să te descurci, să vezi cum concurența vinde mai bine pentru că dă fără acte, să fii copiat etc însă adorm liniștit în fiecare seară și nu îmi este teamă de nimic și în plus construiesc pe principii corecte și asta va da siguranță și stabilitate.

    Din păcate constatarea dvs domnule Andrei este corectă și dacă am schimba măcar puțin fiecare din noi la filosofia de viață, am putea face din România un loc minunat, sau ma rog, mai minunat decât este.

  8. Cel care a scris articolul este un naiv probabil cu studiI superioare si doctorate. COPERATIA de consumer, mestesugareasca si Agricola colectiva,era unitati mite, socialista si capitalisti. Proprietary nu era asta tu lui romini, era de grup.Cei cu functiI de conducere si control,mai faceau abuzuri si ilegalitati,dar cind erau prinsi,plateau gras si de regula retrograde. Frica pazeasca via,lucru care azi a disparut.Se fura si in socialism, dar de mii de ori mai putin ca azi.Zece la suta din populatia tarii traieste mai bine acum ca in timpul socialismului,dar noua zeci de procente traiesc miserable. In orce tara din lume unde munca este platita la valoarea reala,se traieste bine.Neplata muncii genereaza aproape toate relele.

  9. Citeste Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu. Descrie pe de o parte furtul deschis pe de alta parte descurcareala din comertul socialist. Cum fura fiecare de la vanzatoare, magazioner, revizor, etc… si cum cei de jos faceau cu o anumita frica iar ce de sus fara nici o jena si fara nici o frica. Si ba da, le era clar ca-i infractiune dar nu le pasa, pt. ca nu avea nimeni ce sa le faca. Securitatea avea deviza: Peste noi doar cerul. Puteau face orice. Chiar orice. Si cu putin inainte de 89 au realizat ca ar putea face in asa fel incat nici macar cerul sa nu fie limita.

  10. Mi se pare foarte bun comentariul de mai sus. Eu zic ca societatea de azi e continuarea societatii de ieri (inainte de 89). Cred cu tarie ca de acolo a inceput totul.
    Tocmai lipsa patronilor care sa isi suprevegheze proprii bani si propria afacere a dus a o lispa a responsabilitatii dusa in extrem. De aceea oamenii s-au invatat sa fure indiferent unde lucrau pentru ca de fapt furau de la stat si nu de la cineva anume. Se fura orice si aproape toata lumea „trebuia” sa ia ceva acasa. Si pe stat nu il interesa, pentru ca statul era reprezentat de directori care o duceau super bine si nu aveau nici un interes sa creasca afacerea pentru ca nu era oricum a lor. Nimic nu era al nostru. Fabrici, magazine, case, terenuri, business-uri. Si traind in era asta o caruta de ani, e aproape imposibil acum sa iti schimbi conceptia.
    Dar si eu cred ca noua generatie e diferita. Nu neaparat in ideea de mult mai responsabila dar cred ca nu au plicul la ei cand merg la primarie sau doctor. Ca ulterior e posibil sa fie necesar (din pacate) e alta discutie. Dar macar nu il au la ei. Cel putin sper. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

start-planning
Up Next:

Ce a vrut să spună Tudor Chirilă la Vocea României

Ce a vrut să spună Tudor Chirilă la Vocea României