Nici nu stiu ce titlu sa pun

Tata e de groaza.

Are un stil care te termina psihic.

Nu se poate abtine sa nu-ti dea indicatii referitor la orice lucru pe care il faci.

Nici la masa nu poti sa stai fara sa-ti recomande pro-activ ce sa pui in ciorba, cat piper sa pui, cata verdeata, cat de bun e patrunjelul, etc.

Doamne fereste sa te trimita dupa paine sau sa cumperi un ziar ca pierzi 10 minute la usa sa-ti explice exact pe unde sa mergi, de unde sa cumperi, pe ce strada sa te intorci si asa mai departe.

An dupa an dupa an dupa an, pana te insori si te muti de-acasa.

Cand eram mic obisnuiam sa urasc chestia asta.

Mi se parea ca tata ma considera prost, ca si cum n-as fi capabil sa fac singur niste lucruri.

Mai tarziu am tot dat vina pe el pentru ca mi se parea ca mi-a cultivat o neincredere in propriile forte, lucru care ma frustra enorm.

Asa e tata. Facea si inca mai face lucrurile astea nu doar cu mine ci si cu sora mea, cu mama, cu toata lumea. Sa vezi ce distractie e cand avem musafiri la masa. Nu exagerez deloc, e chiar invers, nu va povestesc chiar tot pentru ca vreau sa mai scurtez postarile.

In ultima perioada, mi-am dat seama ca toata chestia asta are si o parte pozitiva.

Faptul ca sunt antreprenor cred ca se datoreaza in mare parte lui taica-miu. Pentru ca m-a facut sa urasc sa primesc ordine de la cineva.

M-a facut sa urasc sa am un sef. M-a impins subconstient pe calea asta, de a fi pe cont propriu, de a face lucrurile asa cum vreau eu.

Deci pana la urma cred ca titlul articolului ar fi „Multumesc tata!”.


Comments

9 răspunsuri

  1. Avatar Alex Blajan
    Alex Blajan

    Good job dad !

  2. Te-a invatat sa nu pierzi timpul aiurea atunci cand mergeai dupa ziar, sa fii atent la detalii, etc. Asa cum e si in afaceri in zilele noastre.

  3. La fel ca in cazul tatalui lui Louie, din Viata cu Louie.

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      Nu stiu filmul, o sa-l caut.

  4. decat unu ca al meu-(violent si bataus) gen- ia bani de cumparaturi si descurcate singur si la cea mai mica greaseala palme si picioare…mai bine ca al tau
    bani pt cele necesare primeam daca prestam diverse munci agricole etc…

  5. Exact aşa este şi al meu, nu că ar fi prea autoritar în afara casei, doar îi place să ştie tot ce mişcă prin casă şi să dea „sfaturile” lui preţioase în legătură cu acţiunile fireşti, de zi cu zi: făcut cafeaua, strâns masa, etc,, iar dacă ating un domeniu în care el este the king, de exemplu: reparat telecomanda, apoi de când îi scot carcasa până o pun la loc…nu mă slăbeşte din priviri şi explicaţii tehnice…
    DAR numai gura e de el, în general. Dacă aştepţi să repare el ceva, ori se uită la obiect peste vreo jumătate de an ca să vadă problema, ori poţi să aştepţi mult şi bine în continuare.
    De aceea, de multe ori m-am învăţat să fac exact invers de cum zice el, adică dacă mi-a explicat în 50 de variante cum să ajung într-o locaţie, eu o sa merg pe cea de-a 51 variantă sau aleg varianta cea mai bună şi scurtă, dar nu recunosc nimic…deşi ştiu că-mi vrea bine, numai că eu îl întreb doar dacă cunoaşte o stradă şi el îmi desenează harta oraşului în câteva ore.
    Pentru mine nu a fost/este constructivă atitudinea aceasta, încă…sau poate a fost prin faptul că mi-a stimulat creativitatea, doar trebuia să găsesc soluţii noi tot timpul (uneori greşite, dar omul învaţă din greşeli nu?).

    1. Avatar Andrei Chira
      Andrei Chira

      :) Parca vorbesti de tata.

    2. Eu am o soră mai mare, nu un frate :))

  6. Tu macar ai un tata pe care sa il strangi in brate.
    Al meu era impulsiv si ma batea uneori, striga adesea si ii cam placea sa se imbete.
    Chiar si asa, tare imi este dor de el, dar … s-a dus „dincolo”.

    Iubeste-ti tatal asa cum este, accepta-l neconditionat si respecta-l.

    Mai tarziu iti va lipsi mult,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *