Atunci când copiii pleacă din oraș sau din țară când părinții le sunt încă (relativ) tineri, le vine mai ușor acestora din urmă să accepte despărțirea, e văzută ca un proces normal de viață.
În plus, au și părinții viața lor, locuri de muncă, prieteni, colegi, se simt utili, au un scop în viață.
Odată ce devin mai în vârstă, ies la pensie, nu mai au așa multe lucruri de făcut, nu se mai simt utili și în momentul în care copiii decid să plece, impactul emoțional e mai mare.
E posibil să se simtă pierduți, abandonați, neputincioși, inutili. Impactul ăsta emoțional cred că are un rol important în declanșarea sau agravarea unor boli, ori unele cunoscute care erau ținute sub control până atunci, ori unele de care nici nu știau.
Ideea e că dacă vreți să plecați, plecați odată, nu mai amânați!
Eu am avut oarecum noroc deși am plecat din orașul natal la o vârstă destul de târzie, 40 de ani, cu părinții la 70 de ani.
Am avut noroc, dacă se poate numi așa, că a murit bunica. La început l-am tot bătut la cap pe tata să vândă casa de la țară dar îmi dau seama acum că e totuși bine că nu a făcut-o.
A început să meargă pe acolo, să se ocupe de gospodărie, și a renăscut. Înainte, stătea toată ziua pe canapea în fața televizorului și începuse să se cam moleșească. Acum, muncind prin curte, a renăscut. Mama încă mai ține contabilități, e și ea bine.
Nu toată lumea are norocul ăsta.
E posibil să plecați la un moment dat și după jumate de an să trebuiască să vă întoarceți pentru că unul dintre părinți s-a îmbolnăvit.
Sau să nu mai apucați să plecați niciodată.
Noi urmeaza sa o tulim in viitorul apropiat (1-2 ani). Ne-am saturat, nu vad nici un viitor in aceasta tara. Prefer sa spal vase de la 8 la 4 decat sa lucrez pe cont propriu 10-12 ore pe zi cu prea putine satisfactii iar la final de luna vine si ma mulge statul cu 40%… de intors nu am de gand. Ai mei sunt bine mersi iar daca este sa ajunga la pat ghinion. Au o casa, o pot vinde pe aceea si se pot muta intr-o garsoniera. 30 000 de euro iti ajung pe langa pensie pe o perioada de 10-15 ani fara probleme.
Presupui că ei o să acționeze rațional.
Din experiența mea de până acum, rareori se întâmplă ca oamenii, în special ajunși la o anumită vârstă, să acționeze rațional.
Mai departe nu este problema mea. Stiu, sunt cinic dar asta este. Variante au, ce rost are sa stai la o casa daca tu abia te misti? Nu mai bine stai intr-un apartament? Oricum noi le vom lasa apartamentul din oras asa ca pot vinde casa linistiti dupa ce ne stabilim dincolo. Si ca sa vezi ce ciudati suntem, ne-am cumparat apartament si noi poate nici macar nu il vom vedea finalizat.
E ușor să fii cinic până îi vezi cum se comportă ca niște copii neputincioși. Te enervează dar până la urmă te duci și-i ajuți cu forța, ca pe copii.
…vei descoperi acolo ca lucrurile cele mai importante sunt cele pe care le ai gratis (aparent)…
Uite spre exemplu cazul meu, in general de pe la 20 de ani am cam tot fost plecat, acum avand 33. O mare parte din acesti ani am fost plecat afara din tara, au mai fost perioade, cateva luni, maxim 1 an, care le-am stat acasa. Acum, de vreo 7 ani lucrez in Pitesti, tot Romania, dar cand zic acasa e la Focsani, unde am rude, cativa prieteni etc.. Inainte gandeam ca nu as vrea sa ma intorc acolo fiindca orasul e precum Bacaul tau, efectiv nu prea ai ce face in oras, pe niciun plan. Insa, parintii si socrii au inceput usor usor sa se imbolnaveasca, si cam sunt oarecum obligat sa ma intorc acasa. Declansatorul a fost un accident care l-a avut tata, lucru care l-a dus aproape de moarte, si pentru simplu fapt ca am fost acasa in 30 de minute, mai traieste, altfel, daca faceam 4-5 ore de la Pitesti la Focsani, clar nu mai traia. Deci per ansamblu, daca te intereseaza de cei apropiati, te muti prin preajma sau ii iei cu tine, fiindca altfel, s-ar putea sa nu mai ai ocazia sa-i vezi.
Așa-i.
Eu nu văd un viitor prea bun pentru Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
Ai idee de o țară care să aibă un viitor bun și stabil?
Nimeni nu cunoaște viitorul dar nu cred că ăsta ar trebui să fie un motiv să nu pleci. Eu cred că Europa e ok.
N – si unde ar fi sa te duci? Ultima oara cand am verificat romania inca figura in europa iar daca este sa se imputa treaba romania va disparea complet pe cand tarile mari nu vor fi la fel de afectate precum tarile bananiere satelit gen ungaria bulgaria ucraina romainia
Noi am plecat acum 2 ani in Tenerife. Ne este foarte greu profesional dar viata personala este incomparabil mai buna. Nu regretam ca am facut asta si singurul lucru care ne poate face sa revenim in tara ar fi copiii – in cazul in care si-ar dori asta.
Nu incurajam emigrarea dar ii sustinem pe cei care sunt interesati sa faca pasul asta. Am creat un canal de Youtube in care prezentam experienta noastra de relocare.