A început Survivor România pe Kanal D, un fel de Exatlon rebrenduit.

Am observat niște chestii pe care, sincer să fiu, și eu le făceam când eram mai tânăr și făceam sport. Mă refer la cum strigă unii de pe margine: dă mai în dreapta, dă mai tare!!!

Mă uit acum la oamenii ăștia și mi se par atât de inutile.

Normal că omul ăla vede și el că trebuie să dea mai la dreapta, el de fapt acolo chiar vrea să dea dar nu e vina lui că nu nimerește. Pur și simplu nu-i poți da tu niște abilități doar dacă îi strigi – aruncă mai la dreapta.

Mi se pare că mai tare îi încurci când le strigi instrucțiuni și îi mai și enervezi, te enervezi și tu, evident, când vezi că strigi degeaba la om.

Cel mai mult cred că îi poți ajuta pe oameni când îi încurajezi. Și mai cred că cea mai bună metodă să-i încurajezi e strigându-le numele, oamenii adoră să-și audă numele.

Asta le dă moral și îi poate ajuta să performeze mai bine.

Pentru că mușchii, creierul etc… știu ce au de făcut. Am scris despre asta în articolul ăsta, corpul se optimizează cum trebuie dacă îi dai timp. Unii oameni sunt mai rapizi cu optimizarea asta, ceea ce se numește în mod popular talent.

Probabil nici nu-și dau seama, conștient, că eficientizează. Alții, ca mine, de exemplu, nu au un talent nativ, inconștient, dar știu să analizeze și să găsească cea mai bună trasă, cea mai bună modalitatea de a face ceva. Nu cred că există oameni antitalent, cred că doar nu și-au acordat suficient timp pentru a permite creierului să găsească forma optimă, cea mai eficientă. Sau nu au avut pe nimeni, un fel de antrenor, care să le explice forma optimă.

Cred că pentru a reuși trebuie doar să îți lași creierul să facă chestia pe care o face, să nu te împotrivești. De cele mai multe ori cred că declanșatorul este încrederea și încrederea ți-o poate da cineva care te susține, te încurajează și are încredere în tine înainte să ai tu.

Nu e neapărat vorba doar de sport, cred că funcționează și la muncă sau în relații. În viață în general.